Loading...

Friday, August 26, 2011

Capitolul 3.2


Deci a doua zi am pornit spre locul de intalnire, aparent neinarmati. "Chiar ati venit? Nu credeam ca sunteti atat de prosti. Luati-va copii si muriti impreuna, apoi ma voi duce acasa sa va iau si nevestele. Ce a urmat apoi nu poate fi descris decat ca un schimb de focuri cum nu s-a mai vazut de la inventia armelor de foc. Ne-am luat fiecare copii in brate si am fugit cu ei spre padure. Dupa ce i-am dus, ca prin minune, pe copii la adapost ne-am alaturat si noi luptei. Insa nu dupa mult timp jumatate din cei care au intrat in lupta ori erau raniti si incapabili sa mai continue, ori au fugit. La un moment dat am ramas doar eu cu nashu si inca 2 prieteni. Atunci nashul mi-a spus: "Fine, esti pregatit?" "Da nashule, hai sa o facem. Voi 2 luati copii si ducetii cat mai departe de aici. Noi ramanem sa terminam treaba." nu au spus nimic doar au facut ce le-am cerut. Am rama eu cu nashu impotriva lui Mircea si ink 8 oameni de-ai lui. Cei doi au luat copii s-au dus acasa la noi, le-au luat si pe nasha si pe Elena si au plecat spre alt oras aflat la 17 zile distanta lasandu-ne un mesaj pe care doar eu sau nashu am fi putut sa il descifram si sa il citim.
Era o zi de vara frumoasa si calda, trecusera deja peste o luna de la incident. Nimeni nu stia nimic despre cum s-a terminat lupta. Pe la amiaza cand copii trebuiau sa vina de la scoala unul din cei doi prieteni carora le incredintaseram siguranta celor dragi a venit alergand si strigand: "E Pegassus, vine Pegassus si pe el calare 2 barbati, sunt ei, s-au intors!" Intradevar eram eu si nashu, insa niciunu nu eram tocmai teferi si nevatamati. Cand am ajuns mai aproape  au venit cei 2 prieteni si ne-au ajutat sa coboram de pe cal. Nashu schiopata si avea 2 coaste rupte iar eu eram cu capul spart umarul bandajat si cu cate un glont in fiecare picior. Insa eram vii, iar ranile fizice se vindeca. Si insfarsit puteam spune ca totul s-a terminat si vom putea trai linistiti pana la adanci batraneti.
Sau cel putin pana urmatoarea data cand cineva dintre cei dragi va fi in pericol!!

Monday, August 15, 2011

Capitolul 3.1


Dupa 8 luni s-au nascut Laurentiu si Daniela. Bebele nostru pe care il asteptam defapt au fost 2 bebe. Amandoi blonzi Laurentiu cu ochii verzi, iar Daniela cu ochii albastrii. Si nashii au avut un baietzel dupa 5 luni de la nasterea gemenilor, Ciprian, iar dupa un an au avut-o pe Alexandra. Anii treceau iar copiii nostri cresteau tot mai mari si mai frumosi si s intelegeau perfect toti 4. Totul era perfect, eu cu nashu mergeam in fiecare zi in orash. Nashu fiind doctor, iar eu fierar tot timpul aveam d lucru. Iar fetele s duceau cu copiii la cumparaturi si la plimbari pana noi n terminam treburile. Eram toti atat d fericiti incat am uitat complet de Mircea si de promisiunea sa de a se razbuna.
Au trecut deja 7 ani de la nasterea copiilor. Fiind la varsta la care trebuiau sa mearga la scoala. Toti invatau bine, iar spre sfarsitul primului an de scoala intro frumoasa zi de primavara. Eu cu nashu am plecat in sat sa vedem unde este nevoie de noi luandui si pe copii ca sa ii ducem la scoala, iar sotiile noastre au mai ramas putin p acasa caci aveau niste haine de pus la uscat. Am lasat copiii la scoala si vazand ca astazi nu era nevoie d noi in sat am mers acasa sa ne luam nevestele si sa le scoatem la un picnic. Insa p cand eram gata sa plecam cu totii. A venit un prieten din orash care ne-a adus o veste ingrozitoare, Mircea a fost si a rapit copiii, nestiind care sunt ai mei i-a luat pe toti 4 si a trimis urmatorul mesaj: "Daca vreti sa va mai vedeti copii in viata veti veni maine la rasaritul soarelui singuri pe dealul din spatele targului unde vom incheia o data si pentru totdeauna povestea asta." Desigur Elena il stia bn p Mircea si ne-a spus ca el nu va fi singur. Deci am plecat in sat si i-am adunat p toti cei care au vrut sa ne ajute. Apoi am stat toata noapte sa stabilim care este planul si cum vom actiona. Eu cu nashu urma sa mergem singuri sa il infruntam p Mircea si gorilele lui, iar toti cei care au vrut sa ne ajute urmau sa s ascunda in padurea din apropiere fiecare cu cate o pusca in mana.